Archive for ianuarie, 2011

Cea mai întâlnită problemă de vorbire este dislalia, în care este afectat sunetul „r”

Cei trei specialişti logopezi din Alexandria lucrează în cadrul Centrului Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională (CJRAE) Teleorman.

Valeria Visan in cabinetul logopedic


Aproape 90 de copii din Alexandria fac terapie logopedică gratuită cu cei trei specialişti din oraş. Dar la începutul anului şcolar au fost depistaţi 182 de şcolari şi preşcolari cu probleme. Astfel, logopezii nu şomează deloc, pentru că în momentul în care un copil este recuperat, altul întră în programul de terapie.

„Se lucrează peste normă, ar trebui lărgită reţeaua de profesori logopezi pentru o mai bună acoperire. Plus că în mediul rural nu există astfel de cabinete.” Adela Dorobanţu Director CJRAE Teleorman




Vin şi copii de la sate

În ciuda faptului că numărul specialiştilor din judeţ care fac terapie cu copiii cu tulburări de limbaj a crescut acum doi ani de la cinci la opt, necesarul ar fi mult mai mare. „Se lucrează peste normă, ar trebui lărgită reţeaua de profesori logopezi pentru o mai bună acoperire. Plus că în mediul rural nu există astfel de cabinete. Copiii aceştia vin în general la oraşe. În Alexandria, avem şcolari care vin şi din comunele limitrofe: Vităneşti, Mavrodin, Ţigăneşti sau Brânceni”, explică Adela Dorobanţu, directoarea CJRAE Teleorman. La începutul anului şcolar, logopezii pot primi pentru terapie de la 15 până la maxim 40 de copii, dar în realitate lucrurile stau altfel. De asemenea, norma de 16 ore pe săptămână este mult depăşită din cauza numărului mare de copii cu probleme. „Sunt copii care vin la noi şi se stabileşte în funcţie de gravitate dacă vin o dată sau de două ori pe săptămână. Prin urmare, nu este relevant numărul de copii depistaţi la început pentru că pe parcusul anului şcolar vin din mediul rural părinţi cu copii care nu au intrat în aria de testare”, mai spune directoarea de la CJRAE.

Părinţii copiilor cu probleme se declară mulţumiţi de rezultate „Vin din septembrie la CJRAE cu cel mic. Am observat că are probleme de pronunţie şi am auzit de la o prietenă că aici se lucrează în sensul acesta. Vin o dată pe săptămână şi sunt foarte mulţumită, se văd îmbunătăţiri”, a spus mama unui băieţel de la grădiniţa nr. 10 din Alexandria.

Cele mai multe cazuri sunt de rotacism şi sigmatism

Mai mult de jumătate din copiii găsiţi cu probleme suferă de o tulburare numită dislalie. „Dislalia este o tulburare a pronunţiei. Cele mai frecvente cazuri sunt în care este afectat sunetul „R”, adică este înlocuit cu altele, „L” de exemplu. Aici este vorba de rotacism. Şi sigmatismul este frecvent, când sunt afectate sunetele „S”, „Z” sau „Ţ””, explică Valeria Vişan, logoped la CJRAE Teleorman.

articol apărut în Adevărul de seară, semnat de Sebastian Faur
link catre articol

Alina Nicolae CJRAE Teleorman

Profil

Născută: 14 mai 1983, Calafat, judeţul Dolj
Studii: Facultatea de Istorie, Filozofie şi Geografie, secţia Filosofie-Sociologie, Univ. din Craiova
Profesie: profesor consilier psihopedagog
Familie: căsătorită, nu are copii

Alina este profesoară la Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Teleorman şi-i ajută pe elevi să se integreze mai uşor în societate.
Alina a ales Facultatea de Filosofie pentru că îi plăcea foarte mult acest domeniu, dar pentru că nu a mai găsit un post în învăţământ, după ce a lucrat la o grădiniţă şi la un liceu din Turnu Măgurele, a dat concurs pentru postul de profesor consilier la CJAP Teleorman.

Tânăra povesteşte că a vrut dintotdeauna să fie profesoară şi i-a plăcut mai mult să lucreze cu copiii. Aceasta spune că adulţii au mai multe prejudecăţi şi au deja nişte tipare, gata formate, după care se ghidează. “Copiii sunt mai deschişi, mai liberi, poţi să îi formezi tu. Pot să îi ajut să crească puţin altfel”, spune consiliera.
Alina Nicolae lucrează atât cu preşcolari cât şi cu elevi din ultimul an de liceu. Copiii vin la centru cu diferite probleme. “Unii sunt aduşi de părinţi, alţii de diriginţi sau învăţători. Sunt destul  de puţini copii care vin din proprie iniţiativă”, mai spune psihopedagogul. 

Îi scapă de fobii

Cei mai mari, care vin să o vadă pe Alina Nicolae, au în general probleme emoţionale  sau probleme cu părinţii şi profesorii. “Unii sunt aduşi pentru că au foarte multe absenţe . Preşcolarii şi cei de clasa I sau a II-a  au alte tipuri de probleme. Ei nu vor să se trezească dimineaţa să plece la şcoală pentru că sunt foarte ataşaţi de mamă sau de persoana cu care stau ei acasă”, povesteşte tânăra.   Aceasta se ocupă şi de elevii de gimnaziu care pot avea dificultăţi de vorbire, apărute pe fondul problemelor emoţionale. “Copiii se bâlbâie şi din cauza unor profesori care mai ţipă la ei şi ei se fâstâcesc iar părinţii nu ştiu ce să le facă, astfel ei devin şi mai anxioşi, nu mai ridică mâna să răspundă la ore. Pot să apară tot felul de fobii, cum ar fi cea socială”, adaugă consiliera.

Dialoguri virtuale cu extratereştrii

Pe lângă consiliere, psihopedagogul de la CJAP se ocupă şi de partea preventivă. Cu preşcolarii lucrează pentru dezvoltarea inteligenţei spaţiale. “Avem tot felul de cuburi şi jocuri prin care îi învăţăm să gândească în spaţiu. Mai lucrez şi pentru dezvoltarea simţului artistic şi a empatiei”, spune Alina Nicolae. Pentru a stimula empatia aceasta a creat exerciţii prin care cei mici joacă pe rând rolul de părinte şi copil. Pentru stimularea imaginaţiei profesoara simulează dialoguri virtuale între copii şi extratereştrii.

Întrebări şi răspunsuri

Cum ar trebui să se poarte părinţii cu cei mici?

Chiar sunt părinţi care nu ştiu să îşi crească copiii. Sunt copii cărora părinţii nu le-au spus niciodată vreo vorbă bună sau vreo încurajare.  Părintele trebuie să îşi dea seama ce fel de copil are.

Consiliaţi şi copii cu afecţiuni psihice mai grave?

M-am întâlnit şi cu copii cu autism, cu epilepsie sau copii care au un părinte decedat. Mai sunt şi multe tentative de sinucidere, deşi pentru acestea ar trebui mers direct la psihiatru.

Ce îi place

Îmi place să citesc, să mă plimb pe jos, să pescuiesc. Cartea mea preferată este „Lupul de stepă” a lui Hermann Hesse. Îmi place şi să fiu în mijlocul oamenilor, să comunic cu ei.

Ce nu îi place

Nu îmi place când oamenii nu au onoare. Nu îmi place nici când oameni nepregătiţi ajung în funcţii în care iau decizii complet aiurea, care ne afectează pe toţi. 

articol apărut în Adevărul de seară, luni, 10 ian 2011, semnat de Sebastian Faur
link aici

Studiu OSP 2010

studiu an de completare

  • meta